blog

Blog

Trebuie sa parcurgi distanta


1be7c9c6a06d8892954f0765eb4e7ecfxxl

Nu poti ajunge “acolo” de acolo. Nu poti ajunge “acolo” decat de aici!

Daca vrei sa-ti realizezi visul trebuie sa parcurgi distanta, pas cu pas.

Chiar daca tu vrei obiectivul, sa faci primii pasi sau pasii intermediari e plictisitor sau dureros si vrei sa sari direct la rezultat.

Insa nu functioneaza asa. Trebuie sa parcurgi distanta.

Iar cand intelegi ca nu exista scurtaturi, cea mai intealeapta alegere este sa “enjoy the ride”, sa te bucuri de drum!

Am inteles si interiorizat acest adevar in calatoria in Camino de Santiago!

Am pornit din Pamplona si am mers pana la catedrala Sfatului Iacob din Santiago de Compostela, practic traversand Spania de la Est la Vest.(708km in 27 zile)

Bucura-te de Calatorie, nu de destinatia finala.

Sunt convins ca ai mai auzit aceasta zicala. Si eu de multe ori si o tot repetam, insa pana nu am trait efectiv aceasta experienta nu am reusit sa o integrez si sa o simt “pe pielea mea”.

A fost un drum foarte provocator in special in primele 2 saptamani.

In prima zi am facut 23 de km. Am plecat undeva la ora 8 am din Pamplona . Ma opream din 2 in 2 km si ma dureau picioarele groaznic.

Cand am ajuns si m-am cazat, m-am relaxat un pic si m-am uitat pe ghid si pe harta si mi se parea imposibil sa fac inca aproape 700 de km, la efortul si durerea pe care le-am indurat inca din prima zi. Abia m-am tarat 23 de km si ma gandeam ca o sa o iau mai usor sa fac cate 10-15 km pe zi. Si poate in vreo 40 de zile o sa-l termin.

Dupa a 2-a zi au aparut bataturile, apoi un colt de la unghia de la picior mi-a intrat in carne si ma durea incredibil. Am vrut sa renunt la un moment dat si sa ma intorc acasa, insa una peste alta, pe langa durerea fizica, drumul mi-a adus foarte multa bucurie, momente de gratie si extaz, conexiune cu natura, libertate, maretie, liniste si conectare cu Sinele meu.

Au fost momente in care efectiv imi dadeau lacrimile de fericire si de incantare, momente in care m-am simtit cu adevarat viu.

Mi se parea atat de departe destinatia finala si vedeam ca aproape nici nu conteaza ca am mai facut 1 km sau ca a mai trecut o ora de mers si mi-am dat seama ca singura strategie viabila a fost sa uit ca trebuie sa ajung undeva si sa ma bucur de drum, de experientele pe care le traiam

De multe ori dimineata imi readuceam aminte de intentiile mele pentru aceasta calatorie, le readuceam in prim plan si astfel drumul nu mai parea un efort, ci o alegere si o binecuvantare.

Suferinta fizica a durat cam 2 saptamani, insa dupa ce am trecut de Leon, aproape ca imi venea sa zburd. Am mai aruncat si din bagaj, asa ca din 14 kg am ramas cu doar vreo 10, am mai slabit si eu vreo 3 kg, asa ca drumul devenise chiar usor si prinsesem putere si era chiar o placere sa merg.

Cand mai aveam apoape 100 de km deja nu mai aveam nici o provocare, deja eram la Santiago in mintea mea. Faceam peste 30 de km/ zi acum si faptul ca ajungeam la destinatie nu mai era ceva extraordinar  asa cum se parea la inceput. Drept dovada, atunci cand am ajuns la Catedrala si la slujba nu am mai fost aprope deloc miscat si in acel moment am avut aceasta realizare si am integrat aceasta vorba inteleapta: Enjoy the ride!

Pentru ca mi-am dat seama cat as fi pierdut din experienta si bucuria acestui drum daca as fi stat tot timpul cu “hai ca mai e putin, ajung, trebuie sa ajung” si as fi fost incrancenat pe acest obiectiv. Cu siguranta as fi pierdut tot ce s-a intamplat cu mine in acest drum, toate constientizarile, momentele de gratie Divina si probabil cand as fi ajung la capat as fi zis : “asa si?”.

Poate ti s-a intamplat si tie sa iti stabilesti un obiectiv, sa il atingi si sa spui “asa si?” Sa nu iti aduca satisfactia pe care credeai ca ti-o va aduce.

De asta cred ca e extrem de important sa te bucuri de proces si sa nu fii incrancenat daca ajungi acolo sau nu.

Pentru ca drumul este cel ce iti va aduce ceea ce ai nevoie si nu destinatia.

De cativa ani am constientizat mult mai profund adevarata calatorie pe care o avem de facut in aceasta viata. Si nu este o calatorie catre o destinatie exotica, ci este intoarcerea “acasa”!

De accea am lansat Programul ANANDA ca sa facem aceasta calatorie alaturi de un grup de oameni cu acelasi scop, pentru ca mai usor impreuna!

 

Iti doresc tot binele in calatoria ta! Si sa o constientizezi cat mai repede, daca nu ai facut-o déjà!

 

O zi minunata sa ai!

Dragos

 

 

 


web design